Descriere
Titlu :O toaletă a la Liz Taylor
Autor :Rodica Ojog – Brașoveanu
Seria:Melania Lupu
Editura :Nemira
Recenzie
Tocmai am avut prima întâlnire cu o carte scrisă de Rodica Ojog – Brașoveanu și mă pot declara destul de încântată de timpul petrecut în compania ei. Chiar dacă am început cu desertul, O toaletă a la Liz Taylor fiind ultimul volum din serie, asta nu mi-a influențat în niciun fel lectura pentru că se pot citi aleatoriu fără nicio problemă.
Un mic reproș pe care aș putea să i-l aduc cărții ar fi scenele prea puține care o au în vizor pe Melania Lupu, personajul care dă numele seriei, dar această lipsă a fost substituită cu succes de maiorul Cristescu, un personaj destul de carismatic și cu o răbdare de fier dacă mă întrebați pe mine.
Ca stil, Rodica Ojog – Brașoveanu mi-a amintit de cel al Agathei, dar are ceva doar al ei, graiul românesc autentic pe care m-am bucurat să îl redescopăr și pentru genul acesta de cărți ar trebui să acordăm mai multe șanse scriitorilor români.
Un alt lucru care mi s-a părut interesant și care a adus un plus a fost modul pe care Rodia l-a ales pentru desfășurarea investigației. Dacă de obicei la o crimă investigatorii nu au niciun suspect, maiorul Cristescu a tras lozul câștigător cu șase suspecți dintr-un foc, iar acesta nu trebuie să afle cine este vinovatul, ci care dintre cei șase sunt nevinovați.
Marian Dragu are tot ce și-ar putea dori un bărbat: un corp de Adonis, o minte strălucită și o soție care îl iubește . Singurul lucru care însă îi lipsește este o inimă pentru că acesta schimbă femeile mai ceva ca pe șosete, iar în momentul în care se plictisește, Anca, soția lui se transformă într-un fel de secretară, ea trebuind să răspundă apelurilor acestora. Cum să nu îi dorești și să plănuiești moartea unui asfel de om?
Anton Cernat este nasul lui Marian. Acesta l-a ajutat și sprijinit întotdeauna financiar, inclusiv i-a oferit casa în care acesta locuiește sperând ca la bătrânețe acesta și Anca Dragu să îl ajute să depășească greutățile bătrâneții, doar că acum acesta se vede alungat de finul lui. La fel ca și Anca, soția inginerului nostru și el plănuiește să îi facă de petrecanie.
Olga, ultima amantă oficială până să apară în peisaj Leila se simte trădată, așa că bineînțeles și ea devine unul dintre suspecți.
Mai avem un soț înșelat care a pierdut totul din cauza amorezului nostru, dar și un medic pe care acesta l-a păcălit cu un schimb de piese de artă foarte scumpe. Toți, inclusiv Leila care plănuiește să îl jufuiască pe acesta sunt posibilii noștri vinovați pe care maiorul Cristescu trebuie să îi elimine unul câte unul pentru a descoperi cine se află în spatele morții inginerului Dragu.
O crimă cu o rezolvare de-a-ndoaselea pe care nu trebuie să o ratați și pe care v-o recomand. Eu cu siguranță nu o să mă opresc doar la această carte pentru că Rodica m-a cucerit și de abia aștept să văd ce mistere noi mi-a mai pregătit.
Vă las aici și un citat din carte care mi-a plăcut foarte mult și care se potrivește perfect zilei de azi, 14 februarie.
“Dragostea nu are canoane, se anfișează de coduri și decrete. E guvernată de un singur verb: a iubi.”